O masă pentru o persoană

Mia intră într-un restaurant mic la ora nouă seara. Sala este aproape goală. Un chelner obosit, cu un șorț alb, arată spre o masă din colț.

Mia goes into a small restaurant at nine. The room is almost empty. A tired waiter in a white apron points to a table in the corner.

"Doar dumneavoastră?" întreabă el. Mia spune da. Ea călătorește mereu singură. Este puțin nervoasă. Meniul este pe o foaie mică de hârtie.

"Just one?" he asks. Mia says yes. She always travels alone. She is a little nervous. The menu is on one small piece of paper.

Mia arată spre un cuvânt. Nu îl cunoaște. Chelnerul zâmbește. "Specialitatea," spune el încet. "Mâncarea bunicii mele. Dacă nu vă place, vă aduc altceva."

Mia points at a word. She does not know it. The waiter smiles. "The special," he says slowly. "My grandmother's food. If you do not like it, I bring something else."

Mâncarea vine într-un bol greu. Este fierbinte, cu usturoi și bucățele de pâine. Mia gustă. Chelnerul o privește de la bar.

The food comes in a heavy bowl. It is hot, with garlic and little pieces of bread. Mia tries it. The waiter watches her from the bar.

Mia îi face semnul cu degetul mare în sus. El râde și îi umple din nou paharul. "Bine," spune el. "Reveniți mâine. Atunci vă spun ce este în ea."

Mia gives him a thumbs up. He laughs and fills her glass again. "Good," he says. "Come back tomorrow. Then I tell you what is in it."